E agita lumea si incep si eu sa-mi pun problema asta. La alegerile urmatoare, eu cu cine votez? Tot cu ei?
Demonstratie: vom avea aceiasi candidati, cu marja de aventurieri existenta la fiecare astfel de eveniment. Reprezentantii celor mai importante partide (Basescu, Crin, Geoana), + Vadim, + Radu Duda (WTF?!). Restul (ceilalti) nu au nici o sansa reala de a conta in lupta aceasta, care pe zi ce trece devine tot mai mult LUPTA LOR, a celor care nu ne reprezinta. Candidatul surpriza, Oprescu, nu a invatat nectia de logica a modelului pe care incearca sa-l copieze. Deci, poate va scrie pe un caiet de 200 de ori: “Iarna nu-i ca vara! Oprescu nu-i Basescu! Ulciorul nu merge de multe ori la apa!” Frumos, cu aliniat si pagina liniata la margine.
Basescu, cu o intreaga presa impotriva lui, permanent izvor de stiri negative, indiferent de ce ar face, ramane oarecum perceput ca fiind singurul element care mai tine oarecum in frau guvernul si parlamentul, desi nu e treaba lui. Metodele prin care actioneaza ca “jucator” sunt la limita legalitatii si poate undeva putin dincolo de ea.
Crin Antonescu – personaj nou aparut la carma partdului, exponent al “valului tanar” de odinioara, e ceea ce inteleg prin termenul de “imbatranit prematur”. A preluat discursul demagogic al predecesorilor, s-a agatat de usa vagonului care-i duce pe contestatarii lui Basescu, se lasa reprezentat de “cadrele” de nadejde ale partidului si pastreaza aceiasi imagine de rebel cu plete in vant dar cu cearcane la ochi, care nu are nici o idee despre ce se intampla pe scena, dar are opinii preluate din doctrina partidului. El trebuie sa fie mereu impotriva.
Mircea Geoana – e personajul care orice ar face, parca e din alt film. In filmula asta cu romani, pe care-l jucam noi, Mircea Geoana se vrea personaj principal. E ca si cum ai incerca sa-l aduci pe De Niro sa joace in ecranizarea noua de la Ciuleandra. Degeaba mananca mici in parcul de la “Izvor”, degeaba se prinde in hora ca muritorii, degeaba gusta din tuica de la Mândra, ceva nu se potriveste in imginea de ansamblu. E prea “DOMN” pentru jocul pe care-l joaca. Si mai are o problema din punctul meu de vedere. Anturajul! Hrebenciuc, Nastase & Company. Un alt semn de intrebare il reprezinta oamenii pe care-i scot in fata de fiecare data si care lasa impresia unui cerc de interese foarte restrans si foarte activ.
Vadim … niciodata nu a reprezentat o posibilitate pentru mine, nici macar cand s-a votat “la misto”.
Radu Duda – Ca si la Geoana, alt film, alta categorie. Nu e luat in serios de nimeni si nu va avea nici o sansa.
Din pacate generatia fosta tanara in ’89, nu e in stare sa scoata in fata sau macar sa sustina un candidat valoros. De fapt primul pas ar trebui facut in coagularea unei astfel de forte politice si cernerea prin sita deasa a potentialilor candidati, pana la obtinerea unei esente politice noi, fara iz de interese si meschinarii.
Din pacate generatia asta, si cea de dupa ea, e mai preocupata de Twitter si de banii pe care-i poti scoate din evenimente fara sens si fara interes pentru o “masa critica”.
Unde o fi imaginatia, puterea de anticipare, inteligenta si forta creatoare a tinerei(lor) generatii? Ne-am nascut batrani si/sau am imbatranit mult inainte de vreme.
Deci … Eu cu cine votez?