Posts Tagged ‘CTP’

Un paradox numit Romania – 2

Luni, Noiembrie 29th, 2010

Am inceput anul cu “petitia pentru compensarea zilelor de sarbatoare care cad in Week-end“. Asa cum spuneam atunci, doar in Romania se poate intampla asta.

Acum, tampenia urca in sferele inalte. CTP – inger si demon, geniu si nebun, adevar si minciuna. In general nu critic persoanae. Critic presa, clasa politica si pe mine. In rest … Dumnezeu cu mila. Fiecare isi traieste viata asa cum stie si asa cum crede.

Uneori, vorbele (aberatiile presei) sparg crusta de indiferenta si trec spre zona care naste reactii si/sau pasiuni.

“În alegerile de anul trecut pe vremea asta, l-a auzit cineva spunând pe dl. Băsescu că pentru a-ţi lua salariul şi pensia e nevoie de muncă?” Daca nu ar fi de ras, ar fi de plans. CTP reuseste sa devina la fel de simpatic precum un bunic sclerozat, pe care nepotii il trag de mustati. Daca nu l-ai intelege sub forma asta, pur si simplu ai crede ca din el vorbeste ura oarba a multimii de critici prezidentiali. Critica fara masura si fara discernamant. Ca ploua sau e soare, ca ninge sau e arsita, ca e ziua sau noapte, ca sunt inundatii sau e seceta, ca avem sau nu serviciu, ca e alba sau e neagra, pentru orice se intampla sau nu singur vionovat de serviciu avem Basescu.

Adica in Romania paradoxala in care traim, nu e de la sine inteles ca daca vrem sa traim mai bine trebuie sa muncim mai bine. Mai mult decat atat, cel care o spune e blamat, infierat, si daca ar fi batut si cu pietre ar fi extraordinar. In Romania, CTP critica indemnul la munca dar lauda revolta putorilor.

Da … Basescu nu a spus in campanie (in niciuna) ca trebuie sa ne spalam, ca trebuie sa respiram si nici ca trebuie sa ne hranim ca sa traim mai bine. Unele lucruri vin de la parinti. Altele vin din instinct si inteligenta genetica. La fel ca si cu munca. Daca nu te invata in familie sa muncesti, la varsta matura ti se pare ca indemnul la munca e o blasfemie. Da … Gandul nu inlocuieste Munca. Si probabil ca pana nu va primi o oferta irezistibila de la ziarul Munca, CTP va continua sa critice din Gandul.

Nota finala – JENANT!

Prost pana la capat

Joi, Iulie 22nd, 2010

Si aici nu ma refer la CTP ci la Realitatea! Realitatea .net nu cea care ne inconjoara.

Puterea de a recunoaste

Miercuri, Aprilie 8th, 2009

Am anumite antipatii personale. Nu stiu de la ce vin dar le am. Sunt anumite persoane pe care nu le “inghit” dar le urmaresc. Una dintre ele este CTP. Motivele petru care nu il simpatizez sunt:
– virulenta de care da dovada uneori ca analist chemat sa analizeze anumite evenimente
– Antipatia afisata fata de anumite persoane indiferent de ceea ce se intampla
– imaginea de “om simplu” pe care o afiseaza permanent.

In rest, numai de bine. Nu-mi place dar il urmaresc. Nu e singurul. Mai sunt Mircea Badea, Ion Cristoiu si alti si alti come tatoru, analisti, editorialisti, care isi castiga banii din presa nastra.

Se intampla in anumite situatii sa fiu de acord cu ei. Atunci cand nu sunt de acord, de obicei tac din gura. M-am obisnuit sa am pareri diferite. Cand insa comenteaza clar anumite evenimente, fara insa a le da o tenta personala, JOS PALARIA!

Deci, RECUNOSC! Articolul/editorialul “O diversiune periculoasa” este un punct de vedere cu care CTP ma surprinde, pentru ca nu ma asteptam sa-l vad la el. Am avut impresia ca daca nu se va alatura hoardelor de personalitati care il fac pe Becali victima, macar o sa taca. Prezentarea Clanului Becali impotriva statului de drept, reprezinta un punct de vedere pe care-l impartasesc. Tendinta pe care o avem de acceptare a unei justitii paralele, face din noi, sclavii frustrarilor personale. Oare chiar am vrea sa traim intr-o lume in care Justitiari sa fie fratii/verii Becali?

Eu iar nu inteleg …

Vineri, Februarie 6th, 2009

… de ce toata lumea il ridica in slavi pe Federer pentru meciul pierdut in fata lui Nadal. Oamnei buni, Nadal a castigat dupa un meci mai mult decat formidabil. A castigat in fata unui Federer care 80% din meci a crezut ca poate invinge. In restul de 20% s-a zbatut si a crezut intr-o minune.

CTP zice sa nu fie primit Nadal la Roland Garros. Chiar si sub forma de metafora, e prea mult. Nadal a fost mai bun. Nadal s-a apropiat de ceea ce ar putea fi definit ca geniu in tenis. Nadal a castigat pentru ca s-a batut pentru acele mingi care pentru 99,999% dintre tenismeni ar fi fost imposibil de salvat. Nadal a castigat acolo unde Federer, alaturi de o lume intreaga a crezut ca este imposibil sa ajungi. Pentru Nadal, timpul s-a dilatat, spatiul s-a micsorat si imposibilul a devenit aproape banal.

Noi, ne permitem sa reactionam ca si olteanul care a vazut pentru prima data o girafa si a exclamat: “Asa ceva nu poate ca sa se existe!” Da! Indiferent ca ne-a placut sau nu, ca ne-a convenit sau nu, NADAL a castigat, intr-un meci unic, intr-o zi unica. De acum inainte, totul va fi echivalent cu “inca un meci” Acesta a fost MECIUL MECIURILOR. A fost meciul care va fi povestit nepotilor. Meciul cu care noi ne vom lauda ca “l-am vazut”.

Deci … daca cineva mai are vreo indoiala, Nadal a castigat impotriva lumii. Felicitari! Se pare ca a inceput “ERA NADAL” Felicitari Nadal! Felicitari Fderer!