Sclavii obisnuintei

A murit Adrian Paunescu. Dumnezeu sa-l ierte!

Dupa asta, totul devine dovada de sclavie a obisnuintei. Suntem sclavii mediei pe care o urmarim. Am tot citit, ascultat, vazut interventii despre moartea lui Adrian Paunescu.Lacrimogene cat sa prosetasca in continuare somerii patriei.

Oamenii mor. Corpurile mor. Si da … Adrian Paunescu nu va mai compune poeziile cu care am crescut, am iubit, am visat. Asta nu inseamna in nici un caz ca “A murit un poet”. Bravam cand spunem asta pentru ca ne e mai simplu sa NU gandim. Ne e mai simplu sa repetam clisee preluate din media. Ne e mai simplu sa intelegem ca atunci cand moare Gogu Xulescu, nu a murit un sofer, sau un contabil sau un strungar. A murit un om. Un om care a fostĀ  … diverse chestii.

Poetul moare atunci cand nimeni nu-si mai aduce aminte poeziile lui. Si din ce vedem, in curand va muri si poetul. Din pacate!

Tags:



5 Responses to “Sclavii obisnuintei”

  1.   Iuliana Says:

    Corect! Iar ai dreptate si ma enervezi!

  2.   Cristian Pirvu Says:

    Nu inteleg de ce iti mai faci probleme. Sau de ce te mai enervezi. Ar trebui sa iei de bun tot ce zic eu fara sa-ti mai faci atatea probleme :-)

  3.   Dee Says:

    Corect! Are si mama doua surse de adevar si ea tot isi face probleme…:))

  4.   Cristian Pirvu Says:

    @Dee – Asa e. Uneori adevarul nu e vazut nici daca te loveste in crestetul capului.
    P.S. – Sau undeva la mijloc!

  5.   Iuliana Cristescu Says:

    Offff, ce m-as face fara voi??? :)

Leave a Reply

*