Adevarul e undeva la mijloc …

Un om informat e un om liber. Pentru a fi informat trebuie sa muncesti, sa cauti informatia, sa o analizezi. Trebuie sa tragi concluzii. Trebuie sa-ti formezi o opinie. Sa fii deschis la toate parerile. Sa-i urmaresti si pe cei care-ti plac si pe cei care nu-ti plac. Si uite asa pas cu pas am ajus la…

Dan Voiculescu - MOGULUL pe numele de scena, care imi dovedeste ca e un blogger simplu (in sensul de “fara fitze”). Nici macar PRO BLOGGER - termen nou aparut in limbajul pustimii care-si cauta titulaturi in loc de studii - nu se da.

Deci, MOGULUL, ca simplu blogger foloseste Wordpress-ul, platforma gratuita si stabila. Ceea ce e foarte ok. Ce nu inteleg eu … Daca tot foloseste WP si nu si-a facut (de fapt nu a dat nimanui sa-i faca) o tema personalizata, de ce a scos link-ul spre autorul temei pe care o foloseste?

Si inca una. Pe timp de criza, MOGULUL isi rotunjeste banii de buzunar din publicitate online. Reclama la SiteLab.ro si BitPlaza.ro

Nu e rau dar … Bai ma lesi …

P.S. MOGULUL este o preluare pe piept, cu sut din intoarcere. E preluarea  in gluma a autoironiei subiectului.

Suntem o tara care vrea sa joace in liga celor mari. Am devenit o piata de desfacere prin lichidarea unor ramuri care ne puteau asigura o anumita independenta.

Nu mai crestem porci, nu mai avem gaze si petrol, nu mai producem electronice, nu mai avem confectii, tutun, energie. Nu mai suntem o tara cu o agricultura infloritoare. Nu mai avem zootehnie. In curand nu vom mai avea paduri, carbune, sare si pietris.

In schimb, suntem o tara IMPEX, in care importurile depasesc cu mult exporturile. Importam malai, carne de porc, grau, petrol, gaze si sare si alte “toate”.

Acum suntem in criza. Motorul care ne crestea PIB-ul, a ajus sa ne traga in jos. Avem o piata a constructiilor care nu mai functioneaza, pentru ca “balonul de sapun” care devenise, a ajuns sa fie mai greu decat lantul cu care era legat.

Piata importurilor ne-a adus in prag de coma. Toate produsele pe care le cumparam sunt cu mult mai scumpe decat afara. Toti importa ieftin, vand scump si noi platim. Aplicam un principiu al vaselor comunicante destul de ciudat. La salarii mai mici, preturi mai mari. Singurii care fac profit sunt cei din industria bancara si cei care fac afaceri cu statul. Ca vorba aia, pe timp de criza, cei care cotizeaza la campania electorala trebuie sa supravietuiasca.

Cum spunea Mugur Isarescu, “Trebuie sa ne scoatem criza din cap. Solutiile le gasim in bunul simt. Restul e zgomot.” Cei care au muncit tot timpul, nu sunt in criza. In criza sunt cei care au condus.

Daca Reuters raporteaza profit dupa primul trimestru, si nu orice fel de profit, profit mai mare decat cel asteptat, daca Google raporteaza profit, Apple la fel, de ce toti de la noi spun ca  “le-a scazut profitul” si nu raporteaza si ei profit?

E vorba de modul in care te raportezi la piata si la business-ul pe care-l faci. La noi, intotdeauna trebuie sa spui ca pierzi, ca sa te compatimeasca lumea. Si cand castigi, tot pierzi. Daca raportezi cresteri si profituri, ti-e frica sa nu-ti ceara angajatii bani.

Inspirat din THEROBI cu preluare paragraf declaratie din ZF

Presa, acesti raspandaci ai zvonerilor autorizati, aceste goarne care teoretic ne dau trezirea din starea de apatie si ne tin la curent cu tot ce inseamna informatie de calitate, trebuie sa vanda pentru a supravietui.

Pentru a vinde, pentru a fi cel mai bun, trebuie sa ofere informatii intr-un format unic, extraordinar, stralucitor, indiferent daca vorbeste despre morti, raniti, explozii, violuri, nunti, senatori care dorm, inflatie, faliment, someri sau Mozart (chiar mai vorbeste cineva de Mozart in mass media de la noi?).

Criza a venit de la vest si presa a facut preluarea pe piept si a sutat din intoarcere, fara sa se uite unde e poarta. Criza Frateeee! Carnagiu pe bursele americane vine si la noi! Somajul a explodat! Se prevad scaderi de peste 50% in toate domeniile! Sinucideri in lant din cauza intrarii in incapacitate de plata. E Criza Fratilor! Prostituatele din x accepta bonuri de masa! La bordelurile din y platesti o prostituata si ai 2 la pachet. Au! Poc! Trosc! Sange! Creieri. Gloante si Orhidee! Senzational!

Si ca in parabola cu lustragiul si criza, departamentele de vanzari ale presei scrise, audio-vizuale, online au mers la agentii sa le spuna. Oameni buni … ati vazut? Suntem cei mai buni. Avem tiraje / vizite / telespectatori / ascultatori in crestere. Volum, Reach, market share, GRP, CPM, SMF. Suntem numarul 1 pe Quality, pe femei, pe barbati care beau Bergenbier, pe cupluri, pe soferi care merg cu spatele, pe vanatorii de molii si pe urmaritorii de umbre. Suntem primii pe stirile copiate. Am ajuns sa ne copiem stirile noastre si sa le dam inaintea noastra. NOI SUNTEM CEI MAI BUNI!

Raspunsul, a lovit ca bumerangul in ceafa. Ca cine-i prost, nu-l prinde si ori il loveste in ceafa, ori ii sparge dintii. Agentiile, Clientii, marii investitori in publicitate au raspuns in cor: “Ba! E criza! Ce puii mei. Voi ati spus-o asa ca reducem bugetele ca ati vazut ce au patit aia de afara. Se spanzura. Se impusca. Se arunca de pe bloc.”

Si acum? Noi, astia care suntem cei mai buni pe cate ceva, ce facem? Ne inchidem?

Totul pleaca de la declaratia din ZF a Cristinei Iancu director publicitate la JN  „Consider ca, in medie, veniturile din publicitate in presa scrisa au scazut undeva la jumatate fata de primul trimestru din 2008. Investitorii importanti in publicitate nu au cheltuit nimic in trimestrul unu. Multi au preferat sa astepte. Multi au inca spirit de turma. Scaderea vine in urma crizei si a megamediatizarii ei. Este clar ca multe decizii la nivel de marketing si comunicare au fost luate la nivel central (aici vorbim de multinationale), fara a se tine cont de piata locala”. 

Ce se mai potriveste aici? Vorbele de duh romanesti. Nu te pisa contra vantului! Masoara de 3 ori si taie o singura data. Si meseria, bratara de aur. Care meserie? De ce meserie vorbim aici?

Managerul roman, a auzit o chestie. E criza si o sa dureze. A citit el in Click si in CanCan. Libertatea doar i-a intarit impresia, cand a povestit de ala care s-a aruncat de pe bloc pentru ca nu si-a mai putut plati datoriile. A scuipat in san, a zis un “Doamne Fereste” printre dinti si a trecut la planul de criza. Si atunci a luat decizia pe care o stia el. REDUCEREA COSTURILOR. Asa a auzit el ca se face la case mai mari. Nu a avut timp sa asculte despre eficientizare. A trecut direct la reduceri.

Cum se face asta? Pai e simplu. Firmele care aveau departamente IT le-au injumatati. Cele care nu aveau ce sa injumatateasca, le-au desfiintat. Stiti voi, IT-istii sunt aia care stau toata ziua cu nasul in calculatoare si nimeni nu-i poate verifica. In acelasi timp, sunt aia care au salariile de la angajare, sau cei carora salariile le-au crescut cel mai putin.

Dupa aia, au renuntat la aia care le faceau site-urile. Au dat de 4 ori cate 300 de euro unor studenti sa le faca site-uri ieftine. Si au auzit ca le “pun in site si SEO” asa cum au aia cu site-uri mari. Acum, dupa 8 luni si multi nervi, nici site-ul nu merge si nici de studenti nu mai da. A incercat la o firma dar i-au cerut 1000 Euro pe site-ul lui. Si el deja a dat 1200 de euro pe o chestie care deja ii aduce deservicii. Si nici nu e dispus sa dea 2200 Euro pentru un site.

Si oricum. El mai are niste proiecte si vrea sa-si mute toate operatiunile in online. Ca ar vrea sa renunte si la aia de la vanzari. Sau macar sa-i injumatateasca. Au inceput sa castige mai mult decat el, MANAGERUL. Ce daca ei fac vanzarile?! Firma e a lui si el tre sa castige. Aia ce naiba vand? Uraniu?

Deci … pe timp de criza, Managerul Roman, renunta la cele mai mici cheltuieli (IT) si la cele mai importante instrumente de dezvoltare sau macar de supravietuire (prin demotivarea vanzarilor).

Studiu cu posibilitati multiple de raspuns
Factorii de decizie in zona de marketing din firmele urmarite decalaru urmatoarele: 44% nu au bugete de implementare new media, 33% nu au talent si cunostinte sa gestioneze new media in timp ce 32% decalara ca au cunostinte limitate in gestionarea new media.

Proiectele noi pe zona de internet, in 90% din cei care activeaza in business-uri clasice, incepe de la formula clasica: “Angajam un student … ” si de aici dezvolta pana la a ajunge numarul 1 pe o piata pe care nu o cunoaste, nu stie cu ce se mananca, si in ce directie se indreapta, cu o investitie de 1500 - 2000 de Euro, pe care o vrea amortizata intr-o luna. Marketingul, are un var care trebuie sa mananca si gura lui ca e student si tre sa faca un ban cinstit.

Si uite asa, afacerile simple, dezvoltate intr-un mod normal, fara sa se arda etape, dupa un plan simplu dar ancorat in realitate, se transforma in baloane de sapun, duse de vand, cu o rezistenta cel putin egala cu coaja de ou supusa la testul ciocanului pneumatic.

Cuvantul de ordine pe timp de criza este compromisul. Compromis de la calitate, de la gestionarea resurselor, de la respectul fata de imaginea business-ului pe care-l conduci. Compromis fata de angajati, fata de colaboratori, fata de parteneri, fata de furnizori, fata de clienti.

Ce afacere e aia din care nu castigi din prima zi si nu-ti amortizezi cheltuielile in prima luna?

‘rati ai dracu’ cu internetul vostru!

Am auzit ca in Ianuarie 2009, s-au realizat bugete de aproximativ 25% din Ianuarie 2008. Multe firme din alte domenii au scazut cu 75% din ceea ce au facut in aceeasi perioada din 2008. Multe firme s-au inchis. Multi angajati si-au pierdut locurile de munca. Multi nu-si mai pot plati ratele la banci.

Problema nu este “Daca” ci “Cat? si De ce?”

CAT: sunt industrii, in care s-a scazut foarte mult pentru ca tot in cazul lor s-a crescut aberant.
DE CE: Constructii, Auto, Creditare, Retail, sunt zone ale economiei in care cresterile au fost atat de mari incat nu avea cum sa nu existe un recul la fel de abrupt. S-a produs prea mult, la marje de profit enorme pentru orice economie, pana cand acul vitezometrului a ramas blocat constat in zona rosie.

In publicitate se intampla la fel. S-au facut si s-au scos bani din cel mai prost continut posibil, din cele mai aberante idei de business offline si online, incat cine doreste in momentul actual calitate, responsabilitate si respect e luat la nuiele. Calitatea produselor online si offline (clasice - TV, print, radio) a ajuns atat de scazuta incat si targeul principal al acestora (ca volum) a ajuns la un IQ jenant.

Piata de publicitate isi va reveni, in momentul in care atat din partea clientilor cat si din partea agentiilor si regiilor se va revarsa un val de responsabilitate. Cand agentile vor reprezenta interesele clientilor nu doar interesele departamentelor financiare proprii. Cand branding-ul va fi inlocuit de action, cand produsul publicitar se va transforma in arta si va avea valoare culturala nu doar financiara.

Clientii nu au plecat. S-au reorientat catre zonele cu produse mai bune calitativ, sau mai ieftine la o calitate normala. Parte din clientii din turism s-au orientat catre zona online. Au vazut ca la un pret mai bun, pot avea aceleasi conditii daca isi cumpara singuri.
Clientii din imobiliare stau in astptare, pentru ca s-au trezit ca plateau un pret unflat pe care il alimentau ei insisi cu graba cu care cumparau absolut orice.
Clientii din Auto s-au reorientat catre masini la preturi normale, in unele cazuri cu discount-uri de pana la 25%
Clientii produselor bancare si-au dat seama ca daca nu-si pot permite sa stranga bani pentru vacanta, cu atat mai putin vor avea sa plateasca un credit special pentru asa ceva. Si-au dat seama ca al 3-lea DVD in casa nu e obligatoriu. Si-au dat seama ca plasmele se ieftinesc in fiecare luna. Si-au dat seama ca pretul la case poate fi negociat, uneori cu mult succes.

Doar clientii de publicitate si-au dat seama ca aici trebuie sa lucreze profesionisti, si nu orice var, verisoara, nepoata sunt calificati in asa ceva. Si dintr-o data, se pare ca fluxul de cash in zona privata s-a redus la 50%.

Daca nu invatam nimic din criza asta, degeaba trecem prin ea. Si pana nu ne insusim si nu punem in aplicare ce am invata din criza, ne vom adanci si vom fi multumiti ca si totusi, se poate si mai rau.

Discutie personala cu un “gigel” de la care probabil ca Mugur Mihaescu s-a inspirat cand a creeat personajul Garcea. Sau invers. Cand Garcea l-a creeat pe Mugur Mihaescu.

- Am luat o casa. “Douasutecinj de mii”. Intelegi?! Am bagat inca o suta zece mii. Intelegi?!
- Da, zic eu oarecum intelegator.
- A vrut unu s-o ia dupa sase luni cu 550.000. Intelegi?! Nu am dat-o. Intelegi?!
- Da, zic eu oarecum mirat?!
- E … acum as da-o si cu “douasu de mii”. Intelegi?! Da n-o mai ia nimeni. Vezi? De aia e criza.
………………………………
- Da cat e terenul la voi?
- 650 Euro metru patrat. E la 3 minute de metrou si la 3 minute de piata. Si io am vrut confort.
- Aha … deci daca era la 6 minute de metrou si la 6 minute de piata, costa 325 Euro metru patrat?!?!?!
- Amice … esti idiot!

Aha … deci criza e atunci cand fraierii care au cumparat scump nu pot sa vanda mai ieftin! Sa nu-ti vina sa plangi?!

Muncim mai mult sau tot la fel de mult ca inainte si cu toate astea:

- Productia scade
- Comenzile scad
- Vanzarile scad (60-65% mai putin decat anul trecut)
- Incasarile se fac dupa perioade mai  mari.

Ce concluzie ar trebui sa tragem? Ori munca noastra nu conteaza, ori s-a ajuns la criza pentru ca munceam inainte de criza la fel de mult/putin?

Practic munca prestata inseamna acum doar 35% din ce insemna anul trecut. Asa sa fie?

Sau diferenta de 60-65% nu era din munca si erau doar “rulaje”?

Dupa 4 ani de guvernare (intamplator liberala) cu economie in cresteri succesive, cu recorduri pozitive si rectificari in plus in ceea ce priveste cresterea economica, a sosit ziua in care datorile trebuiesc platite.

Astfe:
- dupa multe plusuri economice, dintr-o data avem nevoie de 5 sau 7 … nu 12 , ba nu 19 Miliarde de Euro. A .. nu ca suntem faimentari, doar asa se fie, sa stie lumea ca-i avem. Cine o sa-i gestioneze? Statul. Cine e Statul? Cel mai prost administrator. Iti dai seama ce gura mare tre sa ai ca sa rozi osul asta?

- Datorie la nivel de capitala. NetCity nu respecta legea concurentei si va trebui revizuit. Oricum, capitala cu mai multe cabluri pe stalpi ca Bucurestiul… “in toata lumea nu gasesti”, cum spunea Gica Petrescu. E un proiect care valoreaza vreo 35 mil anual. So… ori impartiti si cu ai nostri, ori va luam tot.

- Din cele 19 miliarde, au inceput sa se repartizeze, pe baza de cerere semnata si depusa la secretariat. “Conducerea RAFO i-a cerut lui BOC garantii guvernamentale pentru un credit de 300 MIL Euro”. Unde am mai auzit asta? ?!?!?! Seamana cu ceva de tip Bancorex? A cui e RAFO? Cine e la guvernare. Ministerul de finante va analiza cererea si … (completez eu) va aproba 400 milioane.

- 100 milioane au costat studiile de fezabilitate pentru drumurile propuse si desenate pe hartie de Compania Nationala de Autostrazi. Care autostrazi?  S-a schimbat regimul. Alea nu sunt bune urmeaza alte planuri, alti bani, alte proiecte, alte drumuri care nu vor fi facute niciodata.

Si zice lumea ca e criza.

Vestile bune!. ING creste cu peste 17% la Amsterdam, Societe Generale cu aproape 9% la Paris.
Sefii de la RIN Grand Hotel spun ca inceputul de an a fost un dezastru. Profitul operational a scazut cu 25-30%. Adica le ramane totusi 70-75%. Ce rau e la unii!

De la ce a pornit?

- 25% taxe peste pretul de producator ca taxa de intrare la raft + alte marje, toate in defavoarea producatorilor, dar creeate pentru rotunjirea si externalizarea profiturilor. (Apropo, in piete, preturile la legume si fructe sunt cu 20% sub preturile supermarketurilor)
- Garsoniere, apartamente, case, vile, platite in avans cu bani din creditele viitorilor proprietari. Dezvoltatorii nu au facut decat sa devina simpli speculanti care nu faceau altceva decat sa invarta banii “investitorilor” La reduceri cu 50% la materialele de constructii, preturile apartamenteleor au scazut cu 5-10%. Aste absolut anormal.
- Produse vandute cu adaosuri uriase, DOAR PENTRU CA SE CER - Ford vinde cu discount de 25% si nu vinde in pierdere, pe timp de criza Dacia lanseaza Logan incepand de la aproape 5000 Euro. De ce abia acum?
- Castiguri obtinute de regiile de vanzari, mai mari decat castigurile obtinute de mediile de promovare (presa scrisa, radio, tv, internet etc.
- Oameni de dezvoltare, importati in domenii care nu aveau nici o legatura cu noile business-uri (din banci in constructii, din constructii in internet, din confectii in retail etc.
- Negocieri intre oameni slab pregatiti, care au ca scop principal, obtinerea de profituri din orice si prin orice mijloace. Subprime va spune ceva?
- Discounturi impuse de 50-60% la promovare, motiv pentru care promovarea non-valorilor a deveit extrem de ieftina si la indemana tuturor.
- Aparitia unui numar mult prea mare de intermediari intre producator si utilizatorul final - in toate domeniile
- Mediatizarea succeselor de carton, ca reteta de obtinere a succesului. Nu oricine e Bill Gates, Larry Page sau Sergey Brin.

Una peste alta, criza este rezultatul valorilor slabe sau al non-valorilor, dar care ne influenteaza pe toti.