Archive for Februarie, 2010

Incotro

Joi, Februarie 25th, 2010

Am luat o pauza de (pentru) gandire. Am tot incercat sa-mi imaginez incotro merge drumul si care e urmatoarea statie. Preocupat sa fiu investitor, bucatar, turist, comentator politic “privat” (sic), am uitat sa fiu eu. Sa gandesc pentru mine si nu pentru ceea ce ma inconjoara. Am uitat de gandurile alea secrete care sunt doar ale mele. De fapt nu am uitat; doar am amanat.

Acum mai bine de 1 an, am facut un exercitiu de imaginatie. In ce directie merge blogosfera? intreba Bobby Voicu. Atunci pariam ca blogosfera se indreapta spre calitate, profesionalism si originalitate. Dupa o atenta monitorizare (poate ca e mult spus), am ajuns la concluzia ca pronosticul pe care l-am dat a fost gresit. Ori calitatea si profesionalimul si originalitatea si-au schimbat intelesul, ori eu asteptam ca acest drum sa fie strabatut mai repede. Si uite asa, din punctul meu de vedere am ramas cumva in acelasi loc. Si nu doar in ceea ce priveste blogosfera. Mai mult decat atat, dupa ce am luat domeniul pentru un site (pomenit in acelasi raspuns), pentru care aveam ganduri mari (sau asa credeam eu) am primit si palma dupa ceafa: da cine esti tu sa faci asta, sa zici asta??? Ce autoritate ai tu sa poti sa-ti expui parerea despre asta???

Aha … deci iti trebuie autoritate. Iti trebuie recunoastere. Deci nu poti sa ai pareri proprii decat in momentul in care esti o autoritate si ai un anumit statut. Aha … deci conteaza mai mult statutul decat opinia. Shame on me!!!! Macar imi pot da seama mai usor de ce suntem in situatia asta. Si daca ai o parere proprie si personala, si ti-o expui, nimeni nu e interesat. So WHAT?! Atata timp cat nu cer bani pentru parerile mele, am sa incerc sa fac din site-ul ala un fel de Hyde Park in care sa vobesc chiar daca nu ma asculta nimeni :-) Si asta in mai mult de 140 de caractere.

Pana la urma cred ca e momentul sa schimb ceva. Unde duce drumul asta? Am sa vad in fiecare zi. Daca traiesc de parca azi e prima zi din viata care mi-a mai ramas, am sa continui sa aman multe dintre deciziile pe care ar trebui sa le iau. Pentru ca … nu-i asa? Am tot timpul din lume. “Si maine e o zi… ” spusa la sfarsitul filmului “Pe aripile vantului” este un fel de “Miorita” noastra. Un maxim de blazare sau o maxima ratare cum ar spune un tiz.

Asa ca am sa incerc sa traiesc ca si cum asta ar fi ultima zi. Si daca am sa fac asta, probabil ca nu am sa ma mai plictisesc si nici nu am sa mai aman decizii importante. Celelalte proiecte vor continua dar in acelasi timp se vor adauga si altele. Ca pana la urma, ziua-i scurta si noaptea-i lunga. Succes mie!

Jennifer Katharine Gates – viitoarea atractie

Joi, Februarie 18th, 2010

In urmatoarea saptamana vom afla ca fata lui Bill Gates a crescut. Ca e frumoasa. Ca e nu stiu cum. Am primit pe mail poze cu ea si am ramas putin interzis.

E frumoasa, e naturala, are o figura destinsa si zambitoare. La banii ei …. spus toti marlanii…

Switch pe figurile vedetelor de la noi. Daca fitzele s-ar plati, Jennifer Katharine Gates ar fi o sarantoaca. Femeile din Romania, cele mai frumoase femei din lume (cum ne place noua sa ne amagim) vor avea ce invidia. O lectie de simplitate si bun simt. Nu tu o marca la vedere. Nu tu un sclipici, un Swarovski acolo, un Vertu de Pitzi sa vada sarmanii cat de tare esti. Fuck … Atata bun simt iti face greata!

A .. .si totusi are doar 14 ani. Cred ca de fapt e un demo.

Vreti pozele? Nu va dau eu … mergeti sa le vedeti pe BING (sa-i facem o bucurie si lu’ al batran)

Recordul meu legal

Joi, Februarie 18th, 2010

Aseara, am plecat la 22.45 de la Gara de Nord spre aeroportul Otopeni (Henri Conada). Am prins 2 semafoare si am parcat dupa fix 16 minute la etajul doi al parcarii.

UHA!!! M-am simtit mai european! :-)

Ultima lupta a piticului cu Gulliverii

Duminica, Februarie 14th, 2010

Ultima dar nu cea din urma. :-)

Iata si continuarea. Dupa experientele placute cu Banca Transilvania si BCR, si dupa ceva schimbari la ce vroiam sa mai fac, am ales intr-un final Raiffeisen Romania Actiuni de la Raiffeisen (cel mai mare risc din portofoliu) si OTP cu doua fonduri si BRD cu un fond ( monetar) probabil cel mai mic risc din portofoliu.

Ultima lupta se muta si ea … pe noul INVESTITOR

Lupta piticului cu fiecare Gulliver in parte

Joi, Februarie 11th, 2010

Gata … s-a rezolvat. 11 fonduri de investitie de la cinci banci vor gestiona bani lui Matei. Fondurile au grade de risc de la minim la maxim, cu randamente pe 2009 cuprinse intre 13.3 si 69.89 pentru anul 2009 si intre 1.08% si 13.06% pentru cat a trecut din 2010.

Randament mediu pe portofoliu, 32.49% pentru 2009 si 5.98 pentru cele 40 de zile din 2010.  Un 30% pentru 2010 ar fi relativ ok. Asa-i ca e grea lupta cu Gulliverii?

Continuarea … pe noul INVESTITOR

Aventurile unui pitic in tara Gulliver-ilor

Miercuri, Februarie 10th, 2010

Asta se refera la relatia mea cu institutiile bancare/financiare etc … Aici intra si relatia mea cu companiile de asigurari. Tot aici si despre cat de fraier sunt cand nu urmaresc povestea banilor si am incredere in banci. Voi copii sa nu faceti la fel.

Deci … Povestea a inceput acum aproape 9 ani, cand surprinzator si pentru mine, am facut o inscriere pe site-ul celor de la Aviva, abia relansati in Romania, de fapt dupa un rebranding (din Comercial Union, in AVIVA). A doua zi m-a sunat cineva si la fel de surprinzator pentru mine (pentru tonul folosit) m-a intrebat daca m-am inscris eu si nu altcineva – Da!, daca am bifat ca vreau sa primesc mai multe informatii  – Da, si daca sunt de acord sa fiu contactat de cineva cu care sa stabilesc o intalnire? – Da.

Una peste alta, dupa niste consultari si calcule si grafice, am ales un pachet de investitii pentru studii pentru Matei (ala micu’). Am zis ca daca eu nu am avut o astfel de oportunitate (bani de studii – dati moca) macar el sa aibe. Vreo 3-4 ani am mers ok cu programul, si cu consultanta. Fata de treaba, haioasa. Dupa 4 ani a plecat si in locul ei a venit altcineva. Dupa inca un an, mi-a propus ca o parte din fonduri sa le bage in alt program, care crestea mult mai bine. Si am tot platit. De la 2 mil pe trimestru in primul an, am ajuns pe la 4 milioane pe trimestru la inceputul anului trecut (actualizat cu inflatia, cu un plus de investitie, cate 2-300.000 la fiecare inceput de an (al politei, adica prin iunie)

Mai multe … pe noul INVESTITOR

Publicitatea online – de o parte si de cealalta

Joi, Februarie 4th, 2010

De fapt ar fi trei parti. Una ar fi Advertiserul. El vine si zice: vreau o campanie care sa zica despre mine ca sunt cel mai frumos, cel mai destept, si am si cele mai bune preturi. M-am gandit eu si asta ar fi mesajul: “Te asteptem in …. De la 60.610 Euro cu TVA inclus” daca dai click pe reclama, vezi ca apare o diferenta de aproape 9000 de euro, intre banner si oferta.

A doua ar fi Publisher-ul In cazul asta , cel care afiseaza reclama respectiva. Acum, eu ca si persoana care vad aceasta reclama, automat preiau parte de incredere de la publisher. Daca vad ca el promoveaza un produs, acord acelui produs increderea cu care creditez si publisherul, sau macar o parte din increderea ascestuia se transfera si spre Advertiser. De aceea se folosesc  (de catre advertiseri) persoane ca Nadia Comaneci si Ilie Nastase imbracati in piloti de avion, sau Kevin Costner care se joaca cu un avion, pentru Turkish Airlines. Cu cat mai multe elemente care sa aduca credibilitate produsului, cu atat succesul campaniei este mai mare. Aici in mod clar nu se lasa la o parte nici mediul/locul in care se face promovarea. De aceea Breitling nu se promoveaza in Libertatea sau CanCan.

Si aici am ajuns si la partea de Target. Eu … potentialul client. Cel care ar trebui sa fiu convins de campania publicitara, si sa cumpar produsul. Cand imi dau seama ca Advertiser-ul minte, Publisher-ul preia minciuna si o promoveaza, inseamna ca eu, TARGETUL – sunt “facut”. Intrebarea este: De catre cine?

Unde ar trebui sa se implice Publisher-ul in tot lantul asta? Cat pierde si cat castiga Publisher-ul dint promovarea reclamei inselatoare? Cat pierde si cat castiga Advertiser-ul? Ceea ce stiu este ca nu am sa ma mut in Greenfield. Nu pentru ca nu gasesc preturi de 60.000 euro, ci pentru ca pur si simplu MINT!

Deci … Ce rol are Publisher-ul in afara de a incasa bani?

Dupa o saptamana…

Joi, Februarie 4th, 2010

… de la Vinerea Neagra!

Ce s-a mai intamplat? E … multe. Intr-un comentariu la “Urmatoarele 11 ore” spuneam ca duminica mi s-a stricat si placa video.

Acum, la fel ca in bancurile alea cu vestile, am si eu o veste buna si una proasta. Cu care sa incep? Cu vestea buna.VESTEA BUNA e ca placa video merge perfect. Vestea proasta :-( este ca s-au “dus” procesorul si placa de baza. Si a doua veste proasta este ca vechea configuratie a fost cu RAM DDR si acum noile configuratii sunt pe minim DDR2 (cunoascatorii stiu despre ce vorbesc) Asa ca, doar cu 611 RON, am schimbat procesorul, placa de baza si memoria RAM.

Oare ce altceva puteam face cu banii astia? Oprimistul zice ca puteam sa fac cateva retete noi sa mai pun in “Ce Mananc“. Pesimistu zice ca puteam sa-i dau pe medicamente. … Asa ca …

Si tot ca o continuare, am o saptamana in care am sa merg cu RATB si cu metroul, pentru ca masina busita a intrat ieri in service. La mai … BUNE!

Iadul e pe pamant

Luni, Februarie 1st, 2010

Personal, nu ma atasez de obiecte. Masina este doar un obiect pe care nu tin sa-l personalizez in nici un fel. Masina pana la urma este un FIER. Nu ma obosesc sa o tin stralucitoare in fiecare zi, sa-i pun huse pe scaune, sa-i agat tot felul de cruciulite, iconite, ursuleti si catelusi.

Masina trebuie sa mearga, sa aibe ulei si motorina buna, cauciucuri si sa asigure o anumita siguranta in timpul mersului

De ce as tine sa ies in evidenta in felul asta?

In timp ce la altii copiii minune compun, picteaza si isi dovedesc geniul prin creatii personale, la noi copilul minune, unicul, canta manele si se lauda cu amante focoase. ROMANIA – iadul meu personal!