Archive for Martie 9th, 2009

Viata dupa Viena

Luni, Martie 9th, 2009

Totul a inceput anul trecut in Octombrie. Din gura in gura a umblat zvonul ca ar fi bilete la preturi foarte bune. O scurta sedinta de grup si ne-am strans cu tot cu copii 12 persoane. Pana in ziua plecarii ne-am facut 13 plus inca un grup de 6. La fel am stabilit si locurile de cazare. Ca sa fim impreuna am reusit sa gasim 3 apartamente cu cate trei camere fiecare. Gazda, o romanca maritata cu un austriac. Inauntru, totul scris bilingv. Germana + Romana, “Deschideti usa”, “Ghena”, “Lift”. Despre asta ar fi de spus doar ca totul era mai mult decat decent, foarte curate, utilate cu tot ce-ti trebuie si excelente pentru familiile cu copii.

Si am ajuns. De aici totul devine poveste.

Daca cineva trebuia sa inventeze valsul, atunci austriecii erau cei mai nimeriti. Ce e valsul? Dansul principal poate din ceea ce se numeste “Ballroom dancing”. Tinuta, zambet, leganare, ritm. Atmosfera calda si calma din “Sunetul muzicii” e regasita in orice colt al Vienei; si am tendinta de a generaliza, in orice colt al Austriei. Concret:

Oameni care te invita sa treci in fata lor cand vrei sa intri undeva, soferi care opresc masinile si te invita sa traversezi strada, vanzatori care te intreaba zambind, cu ce iti pot fi de folos. Dupa trei zile, in care a plouat aproape tot timpul, adidasii albi (cine a avut) au ramas la fel de albi. Spre deosebire de primii 100 de metri pe care i-am facut la iesirea din aeroportul Baneasa.

Atata curatenie pe strazi nu am vazut nicaieri. Nici macar masinile care ieseau din cele 2 santiere pe care le intalneam pana la metrou nu murdareau strazile. Ma intrebam daca in Viena sunt accidente de circulatie, daca sunt oameni calcati pe treceri de pietoni. Daca ele exista, in mod sigur se datoreaza romanilor de la volan. Tramvaiele sunt atat de silentioase ca ai impresia ca merg in papuci pe mocheta.

3 zile a plouat si am mers prin ploaie, cat nu am mers in ultimii 5 ani (pe jos prin ploaie). Comert civilizat, strazi curate, masini putine, trenuri prin mijlocul orasului si metrouri “de lux”, restaurante in care snitelul vienez este de 5 ori mai mare decar snitelul bucurestean, servicii corecte pe bani corecti. Oare se sinucide cineva in Austria? De ce? Ce motive ar avea? Poate cetatenia Romana. :-)

Ce am vazut? Intr-un tur de forta, in ziua a doua am vazut centrul cu cladirile vechi si/sau importante, RING-ul cum zic vienezii, Mariahilfer Strasse, strada care are si site web (mai mult fetele, recunosc) si DonauTurm, care si el are site web. Austriecii chiar stiu sa-si promoveze obiectivele turistice. In prima zi am mancat la Centimeter, o “taverna” unde mananci mancare la roaba sau insirata pe sabie. Excelent. Cam ce s-ar fi vrut Excalibur de la noi, daca nu se prosteau de prea mult bine.

Ce am pierdut. Am pierdut Palatul Schoenbrunn, catacombele de sub Catedrala Sf. Stefan (dar am vazut catedrala), Parcul de distractii Prater. Astea sunt cele pe care as fi vrut sa le vad daca nu eram infranti de ploaie. Deci se mai impune o calatorie la Viena si pe timp frumos.

Daca am timp sa micsorez cateva poze facute in ploaie, am sa pun si aici cateva. Pana atunci … Danke Schoen WIENN!