Imi place
Martie 13th, 2012 by Cristian PirvuDin ce in ce mai des imi place sa citesc bloguri profesionale, desi ma limitez la un (hai sa-i zicem) blog personal. Din ce in ce mai des imi place sa elimin blogurile personale ale diversilor bloggeri pe care-i urmaream, pentru ca din ce in ce mai des le place sa se planga.
Asa ca imi propun ca din ce in ce mai des sa spun: Imi place!
Nu musca mana care te-a hranit
Februarie 15th, 2012 by Cristian PirvuPentru asta trebuie sa indeplinesti doua conditii:
1) sa stii exact care este mana care te-a hranit
2) sa nu incurci respectul cu slugarnicia
Atunci cand un om greseste, sau e ipocrit, sau pur si simplu are diverse interese mai mult sau mai putin meschine, ai doua variante.
- semnalez derapajul prin exprimarea unei pareri personale si asumate
- taci din gura si iti vezi de viata ta – mai ales daca nu te afecteaza in mod direct greseala respectivului.
Atunci cand cineva iti atrage atentia ca ai gresit sau ca are o parere diferita de a ta ai doua variante:
- crezi ca persoana respectiva e un prost, un marsav, un nesimtit, un imbecil ….
- apreciezi gestul si respecti opinia. Mai mult, pretuiesti persoana pentru ca asculta cu atentie ce prostii debitezi.
Respect Adu!
Romania care nu construieste
Februarie 1st, 2012 by Cristian PirvuAm mai spus-o de cateva ori prin posturile mele. Exista mai multe Romanii. O Romanie care protesteaza (impotriva taxei auto, impotriva legii 4, impotriva lui Basescu, impotriva lui Boc, impotriva tuturor). O Romanie care se goleste – oameni care vor mai mult de la un salariu minim-mediu aici si pleaca pe un salariu minim – mediu afara, cu care isi pot intretine si familiile ramase. O Romanie care munceste – in general formata din oameni tacuti, spirituali, mai mult sau mai putin informati dar nu neaparat mai buni sau mai prosti decat ceilalti.
Exista insa o Romanie care NU Construieste. Sau poate care sapa usor la radacina. La oricare radacina, tocmai pentru a grabi caderea. O Romanie care se bucura cand ceva se darama, pentru ca de acolo isi trage seva. O Romanie care, asa cum mai spuneam, se hraneste cu cadavre, esecuri, “succesuri”.
Din pacate este Romania formatoare de opinie. Presa, sub toate formele ei, a invatat ca stirile negative aduc bani si interes. Si unde se intampla ceva, presa transforma totul in negativ. Exista oameni care gandesc asa si care-si formeaza ucenicii in cultura depresiei si a deznadejdii. Exista oameni pentru care Murphy reprezinta esenta succesului. Legile lui sunt legile dupa care isi guverneaza viata personala si activitatea zilnica in scopul obtinerii profitului.
Pentru ca in aer pluteste nemultumirea, presa se chinuie din rasputeri sa amplifice sentimentul general de nemultumire. Toti vrem mai mult si toti vrem mai bun. Toti vrem sa primim ceea ce consideram ca meritam cu prisosinta, dar niciodata nu vom fi multumiti cu ceea ce avem si eventual cu ceea ce suntem.
Exemplele sunt multe. De la cum e adus in casa zilnic protestul Romanilor, la mirarea jurnalistilor ca lumea nu vrea sa iasa in strada, la ambitia jurnalistilor de a-l face pe Tiriac sa spuna “Jos Boc, Basescu, Guvernul, Romania…” pana la, mai nou, lansarea obligationilor Romanesti pe piata SUA.
In timp ce Portugalia se imprumuta la 17% dobanda, Spania se zbate la 25% somaj, Italia, Franta, o duc greu, de Grecia nu mai vorbim, noi reusim un sub 7%. Si asta e rau pentru ca nu are cum sa fie bine!
Jos Boc! Jos Basescu! SUS PRESA!!!
Cat de serioase par protestele?
Ianuarie 18th, 2012 by Cristian PirvuAnul 2012 a inceput sub semnul nemultumirilor. Plecate de la un motiv prost inteles de populatie si maxim manipulat de presa – desfiintarea SMURD – prin propunere de lege a sanatatii, manifestatiile au degenerat in batai de strada la sfarsitul saptamanii. Bolovani aruncati, cocktailuri Molotov, vitrine sparte si magazine devastate, totul a fost parte din modalitatile de protest.
Duminica, dupa ce deja eram in a 3-a zi de proteste (sau a 4-a ?!), luptele de strada reprezentau escaladarea protestelor pana la un nivel nemaivazut de multi ani de zile. Parca incepeam sa semanam si noi cu tarile civilizate. S-a depasit momentul dansului in strada la protest, asa cum se intampla in primavara lui 2011. Televiziunile ocupau segmente importante din programe pentru a putea reda “cu exactitate, profesionalism si impartialitate” evenimentele din piata. Jurnalistii se intrebau totusi siderati “de ce nu ies mai multi oameni in strada? Nici macar acum cand adevaratii romani (!?) s-au revoltat, cand cutitul a ajuns la os, cand TOATA TARA se revolta, totusi nu reusim sa depasim 1000 de oameni intr-un loc.
Si a venit ziua de luni. Leul s-a intarit luni, bancherii, investitorii si alti oameni de afaceri erau sceptici ca protestele vor influenta in vre-un fel economia. Oamenii care se strangeau in piata, fiecare parca protesta pentru altceva: unii strigau jos taxa auto, altii protestau impotriva legii 4 (aia cu violentele pe stadioane), cativa se mai auzeau si cu jos basescu! Trombon si TimesNewRoman se intreceau in titluri care mai de care mai haioase.
” Grecii râd de protestele noastre: „Ce-a fost mă parada aia gay la voi?”,
“Poliţia a amplasat în Piaţa Universităţii indicatoare “Atenţie! Cad pietre”,
“Intelectualii lui Băsescu, chemaţi să restabilească ordinea în Piaţa Universităţii” ….
Si atunci, in afara de 10.000 de oameni din toata tara asta care au avut curajul, dorinta, taria sa-si asume iesirea in strada, cine a mai crezut cu adevarat in protestele astea? A … fanii protestelor de pe facebook nu se pun.
Falimentul presei
Ianuarie 15th, 2012 by Cristian PirvuIn fiecare zi se intampla ceva. Un accident, o nunta, o inmormantare, un botez, un viol sau … mai nou, o revolta / revolutie. Pentru ca cineva trebuia sa transmita informatii despre evenimente, acum o gramada de ani s-a inventat presa. La inceput cu oameni dedicati in totalitate meseriei pe bani muult prea putini, dupa aceea cu oameni specializati care si-au facut din asta o meserie, ajungandu-se intr-un final tarziu la oameni din ce in ce mai ieftini.
Din evenimentele actuale de afara, daca esti total dezinteresat, asa cum sunt eu, poti sa rasfoeisti putin ziare, internetul sau posturile tv, in masura in care toate acestea pot fi rasfoite. Si atunci afli minunatii de tipul “Manifestantii sunt suporteri ai echipelor Steaua si Dinamo” cu pareri obligatorii pro si contra de parca astea sunt cele mai importante, sau ca manifestantii scandeaza de la “Jos taxa auto” pana la “Jos Basescu”. Crin Antonescu vrea ca de luni si sustinatorii USL sa participe la miting in mod pasnic, in timp ce studentii au facut cale intoarsa la rugamintile jandarmilor.
Practic daca nu stai toata ziua / seara pe tv, si nici nu mergi in Piata Universitatii / Unirii, nu prea poti afla ce se intampla. Prietenii pe Facebook sunt pro sau impotriva (sau invers) in timp ce eu prefer ori un “Megamind” pe HBO Comedy ori un Turism de lux cu Varun Sharma.
Despre cine are dreptate sau nu, nu ma apuc acum sa scriu. Problema o pun doar din punct de vedere jurnalistic. Am vazut (pentru ca am si urmarit putin evenimentele) ca oamenii aia nu stiu cu exactitate pentru ce sunt acolo. In afara de jos Basescu (nimic nou) si sa nu se desfiinteze SMURD (?!?! cine a mai auzi o asemenea grozavie) pana la taxa auto si pacat de sangele varsat , amestecat cu javra ordinara.
Fara sa minimalizez dorintele celor care au ales acest mod de manifestare a frustrarilor, am fost la un moment dat “pus la punct” de copii nascuti prin ’89 (care nu au apucat sa voteze pentru prima data), care imi spuneau “ai vazut ce au facut pentru tine politicienii …. ?!?!?!?”
Asa cum spuneam intr-un comentariu pe Facebook (unde orice revolutie e mai frumoasa decat in realitate) “Cel mai mare soc il avem in momentul in care descoperim ca democratia presupune existenta unui numar mai mare de obligatii decat de drepturi. Democratia inseamna ca majoritatea care ramane acasa invinge in fata minoritatii care iese in strada. Democratia presupune existenta adevarului prin respectarea legii si nu prin incalcarea ei. Democratia presupune raspundere si responsabilitate. Democratia presupune inclusiv dreptul de a refuza un dialog cu cel care te injura. Democratia inseamna toleranta si intelegere in detrimentul anarhiei si lipsei de cunoastere. Un om informat este un om liber. Un om neinformat nu este decat o unealta. Cu cat ne vom informa mai mult, cu atat vom putea avea o opinie mai apropiata de realitate.”
Restul e Cancan! Si doar presa e in masura sa comenteze. Daca o masa de gigei inca nu a inteles clar de ce a iesit in strada, si presa inca plange ca de ce nu iese mai multa lume in strada, goana dupa audiente se apropie de un faliment sigur. Presa trebuie sa se reinventeze. Si poate de dat asta cu accent mai mare pe calitate si adevar (?! care o fi ala)
Sa avem un an asa cum il meritam – fiecare dintre noi!
2012 – un nou inceput
Ianuarie 3rd, 2012 by Cristian PirvuAsa cum spune si titlul, 2012 incepe sub semnul schmbarilor. un nou job, noi asteptari, noi colegi si ce e foarte important noi provocari.
Daca anul trecut am fost mai lenes pe blog, pentru ca am preferat sa criu doar cand am crezut ca am ceva de spus (altora sau macar mie insumi) am sa incerc anul acesta sa schimb acest lucru. Adica am sa incerc sa am mai multe de spus, nu sa scriu doar ca sa-mi fac simtita prezenta 
Hai sa avem un an nou mai bun ca cel care a trecut. SPOR!
Cum ne transforma internetul
Decembrie 12th, 2011 by Cristian PirvuAm scris tot azi un post in care povesteam cum ne schimba viata, cum inainte intorceam capul sa vad ce se intampla dupa colt de a venit televiziunea, in timp ca acum prefer sa plec si sa caut online motivul prezentei unuei televiziuni la coltul strazii.
Acum imi dau seama ca internetul daca nu e trecut prin filtrul unei gandiri logice ne face sa devenim lenesi, superficiali, usor de controlat.
Am citit pe un blog:” Adevărul este că eu nu am cumpărat până acum niciodată lactate Tnuva. Poate pentru că nu mă uit la televizor prea des să le văd reclamele, poate pentru că nu m-au convins campaniile lor online…” Pe un alt blog, cineva intreba ce articole de cosmetice sa aleaga pentru ca nu putea sa se hotarasca. Altcineva intreba care ar fi cel mai misto aparat de ras, pentru ca trebuie sa si-l schimbe sau culmea, care e cea mai buna marca de zahar pentru ca a ramas fara si trebuie sa cumpere.
Sa inteleg ca urmatorul trend in internet – de fapt in blogosfera – este sa-ti intrebi vizitatorii cum sa iti petreci ziua de maine? A … si culmea. Vorbim de oameni cu succes in online! Live your LIFE!
Matei, pleaca de la calculator!!!
Cum ne transforma viata
Decembrie 12th, 2011 by Cristian PirvuAzi noapte pe la ora 1:30 a suntat interfonul. WTF?! Cine sa fie? Asteptam pe cineva? NU. Daca e de-al nostru, suna pe mobil. Am adormit din nou ca vorba aia … a inceput o noua saptamana.
Luni dimineata, am coborat sa plecam fiecare in treaba lui. In curtea interioara, o vecina si un vecin, dezbateau o problema relativ importanta, impreuna cu femeia de serviciu. Importanta avand in vedere modul in care discutau, gesticulau si se uitau unii la altii. Am salutat si am plecat fara sa intrebam ce si cum.
Am iesit in fata blocului si mirati am observat “instalate” carele de reportaj de la B1, Realitatea “mai la strada” si o multime de oameni cu camere, microfoane, cabluri. La naiba, sa vezi ca am pierdut ocazia sa fim celebri. Hai la treaba ca in munca e scaparea noastra. Nu am intrebat, nu ne-am uitat sa vedem ce si cum. Lasa ca vedem pe net ce am pierdut.
Mi-am dus consoarta la birou si am plecat spre ale mele, cel putin la fel de importante ca si ale ei. Dupa ceva vreme, cand am ajuns in zona cu multe semafoare am scos telefonul si am dat realitatea.mobi si am ramas cu gura cascata. M-au trezit claxoanele din spate. Am sunat direct la Lidia si dupa 3 incercari in care nu mi-a raspuns, a patra oara am reusit sa spun. Bai! De ce nu raspunzi ? Stii de ce erau toti fraierii aia in fata blocului? S-a sinucis Malina!
Atentia de care s-a bucurat azi din partea presei (si probabil si inca vre-o 2-3 zile de acum inainte pana cand mai explodeaza vre-o teava sau mai iese becali cu o vorba de duh) a fost mai mare decat toata atentia pe care i-au dat-o in timpul vietii. Presa …
Pe partea cealalta, decat sa aflu de la locul faptei, am preferat sa caut pe net. Probabil ca in curand vom cauta pe net dovezi ca inca mai traim. Asa am ajuns!
Publicitate online pentru Metro
Decembrie 8th, 2011 by Cristian PirvuIndustria asta e plina de ciudati. Cum spunea cineva intr-o prezentare, “The fastest growing segment of “experts” in the word is the self-proclaimed “Social Media Expert”! And AdWords too as completa eu.
Desi a trecut ceva vreme de cand AdWords-ul functioneaza si aduce bani si pana si un orb ar putea sa livreze o campanie decenta, Metro alege varianta “vintage”
Link-ul e de poveste. Duce la revista electronica a grupului, varianta non food (normal ca e vorba de tv).
Ca sa ajung totusi la site-ul .ro pe catre nu-l stiam – shame on me – am mai deschis din click in click alte 4 ferestre de browser.
Ca-si pastreaza un concept invechit de site este treaba lor. Dar ca nu pot pune o adresa web friendly … in anul de gratie 2011, la sfarsit, cu un an inainte de sfarsitul lumii ….
